EXPLOREAZA IUBIREA IN GRUP !

Cica: "Workshop: Cheama iubirea in viata ta!
-Haide cu inima deschisa, te va astepta o experienta minunata, in care vom dansa, vom face meditatie, vom colora iubirea, vom rade mult si explora mult. Imagineaza-ti ca vei fi intr-un grup care vibreaza avand aceeasi dorinta, asa-i ca ai vrea sa fii acolo? Vei pune samanta astfel incat primavara aceasta iubirea sa infloreasca in viata ta.
Investitia ta: 100 RON (include cafea, ceai, apa).
Locurile sunt limitate, pentru a-ti rezerva locul se plateste un avans de 25 RON pana in data de 18 februarie, ora 18. Pentru a plati avansul contactati-ne pe email sau telefon pentru a stabili intalnirea."

sursa.

Alo, nenea cupidonu’ ! Adica, tu zici ca daca ne pui iubirea la retroproiector, coloram niscai bioritmuri pe foaie (apropos, foile si markerele-s moca, nu ?!), apoi meditam, levitam, bem ceaiuri, vibram, dansam si ne iubim putin in grup, gata, plecam d-acolo cu iubirea-nfipta-n miocard ?!? Pai cum sa intelegi dom’ne iubirea-n 2 ore ?! 2 ore?!?! Mneeee, asta-i sex! Si-nca d-ala, pe bani !
In fine, daca ziceti voi… Da’ eu vreau mai multe orcsoape d-astea, ca sa pricep. Daca, sa zicem, cumpar vreo 10 sedinte, faceti si voi o reducere mica, acolo ?! Sau pot sa optez pentru abonament ? De 3 ori pe saptamana, e bine ?! Ma fac client fidel, imi faceti card, imi rezervati loc in primu’ rand… Dupa trei luni de training, mamaaaa, o sa fiu guru-n iubire… Ha ?! Gata, anu’ asta ma marit, sa moara mama ! Hai sa va fac un pic de reclama daca tot ne-am imprietenit:

Voi, neiubitii, neiertatii, nesuferitii, nedeslusitii si nelumitii pamantului ! A sosit clipa salvarii voastre !

Din ceruri, din abisu' norilor pufosi, s-au pogorat asupra voastra, stoluri de ingeri cu aripile desfacute si candele de-argint prinse-n cioc ! Indreptati-va pasii catre locul sfant, in care cei alesi, va vor initia de graba-n tainele iubirii depline!
C-o suta de lei, cafea, ceai si apa pe gratis, intro sala de conferinte, alaturi de multi alti neintelesi ca voi, veti patrunde tainele sfintei iubiri! Chemati iubirea-n viata voastra… ieftin, practic si eficient !

E bine??

SI PINGUINII VIN LA GAUDEAMUS

Cine-a fost vara trecuta, pe litoral, e imposibil sa nu fi zarit la un moment dat, pe plajele cu dj local, in dupa-amiezele caniculare, cate un carnat dezgustator de oameni topaind zglobiu in nisip, pe ritmurile unei melodii exasperante:

DANSUL PINGUINULUI!

Femei scofalcite si coapte de soare, star-fuckeri de cartier, mamici resapate, barbati cu burti saltarete, chercheliti si transpirati, hermafroditi, odrasle gurese si manjite cu inghetata, contopindu-se intrun imens cortegiu destrabalat si soios ce te ducea cu gandul la un ritual barbar de sodomizare colectiva.

Acest tur de manej al celor mai resemnate dobitoace iti atragea atentia nu doar prin conformismul miscarilor, cat mai ales prin trairea lor interioara care razbatea de sub epidermele topite de arsita, cu totii devenind subiectii ai aceleiasi psihoze colective: „Haideti cu totii sa ne opintim din greu pentru a nimici frontierele penibilului si pentru a-l integra-n cotidian, ca vorba aia, suntem asa de multi!”
Dansul pinguinului: un purgatoriu al tuturor sperantelor, viselor, aspiratiilor! E ultimul concediu, ultimul sex, ultimul dans, ultima distractie, ultimul racnet! Al disperarii? Al divortului? Al abandonarii? Al avortului? Al renuntarii? Al remuscarii? Al mortii? Al plictiselii?
Ii privesti mai intai cu detasare, indulgenta, compatimire, apoi, usor, usor – pentru ca marsul devine periculos de hipnotizant – teama pune stapanire pe tine, si inainte ca muzica sa se termine si carnatul sa se risipeasca in vazduh, tu stii deja ca imaginea aceasta groteasca iti va ramane intiparita-n retina intru eternitate, te va urmari in cosmarurile tale cele mai sumbre si, ti-e groaza sa recunosti, insa intrebarea care te macina este: Oare voi sfarsi intro buna zi la fel ca ei? Aici incepe moartea: Ta-ta-ta-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra-ra!Ta-ta! Marsul funerar al oilor transhumate la malui marii! Amin!

POATE FI MAI RAU DE-ATAT?? DESIGUR:

Duminica, ora 3 la Romexpo, ultima zi a targului Gaudeamus, la difuzoare s-a putut auzi clar si taaaare, de 3 ori intrun interval de 30 de minute, acelasi cantecel cretinizant!!!!! Inutil sa ma mai intreb: de ce atunci si acolo?! Cu ce ocazie??? Faptul e consumat. Bine macar ca nu s-a lasat si cu dans!
De fapt, cred ca la nivel subliminal, s-a incercat o metoda de brainwashing, pentru a impinge masele spre standurile de „literatura motivationala”, carticelele acelea dragalase care te invata ce dracu’ sa faci pas cu pas, atunci cand nu dansezi pinguinu', pentru ca tu esti un biet retardat si nu te poti adapta in aceasta lume mare si rea!
E firesc ca, dupa ce asculti pinguinul, creierul tau sa sufere un episod de amnezie disociativa, si-atunci te vei trezi in deriva, incercand sa-ti raspunzi: cine sunt? ce caut aici? incotro ma indrept? …Si ca din intamplare, valul te poarta acolo unde toate raspunsurile te imbie de pe raft: cum sa devii bogat, cum sa te imbraci in public, cum sa vorbesti la telefon, cum sa devii o femeie sexy, cum sa te sinucizi eficient… Pentru fiecare gand, idee, sentiment, nevoie, pentru fiecare secunda care se scurge din viata ta, de cand te nasti si pana la moarte, ai nevoie de cate un asemenea ghid ....

Dar, ia stati putin: unde naiba a stat ascunsa psihologia asta motivationala atatea milenii???? Sa facem niscai sapaturi, in cautarea adevarului si cine stie ce senzationale instructiuni pictografice urmeaza sa descoperim?! De exemplu: cum sa iesi din grota, cum sa faci focul, cum sa devii homo sapiens… Mneee, asta din urma, s-ar putea sa fie prea adanc ingropata… Si cica nici in zilele noastre n-ar fi descoperit-o toata h’omenirea!

Beau pepsi, deci exist!

Aflandu-ma intro stare de confuzie, in cautarea propriei identitati, am nimerit intamplator peste urmatorul articol.
L-am parcurs insetata de cunoastere, in timp ce-mi savuram umilu’ ceai de soc! De retinut: „strategie globala de marketing”, „noile modele”, „noua filosofie de brand”, „reinventare globala”, „noile imagini grafice”, „noua filosofie globala pepsi”, „noua filosofie de marketing”, „noua lume pepsi” etc.
Brusc, voalul de ignoranta mi s-a sters de pe chip si in fata mea s-au deschis orizonturi nesperate de cunoastere: pana acum, pana in clipa asta: 18:41:59, marti, 28 iulie 2009, credeam ca pepsi se bea... dar nu-i deloc asa! Pepsi se adulmeca, se inspira, se insinueaza in cele mai ascunse cotloane ale mintii tale si de-acolo, iti indruma pasii catre o lume mai buna: lumea pepsi! Pepsi e un stil de viata, la nivel global! Pepsi se traieste, nu se bea!
„In centrul noii filosofii pepsi se afla consumatorul.” Cuuul! Chiar ma intrebam ce se afla in centrul noii filosofii pepsi! Dar.. ciudat, informatia asta a generat in mintea mea si alte intrebari, gen: Oare ce se afla in centrul noii filosofii Nestle?? Dar a noii filosofii Samsung???
Adica eu, prin absurd, daca as fi consumator de pepsi, m-as afla fix in miezul noii lor filosofii!!! Tiii, ce-am pierduuuut! Aaaa.... nu va suparati, se mai fac inscrieri? Mai e loc? Really? Ok, vreau sa ma definesc prin voi! Buna sunt Alina, consumator de pepsi! Centrul noii filosofii pepsi! Pot sa-mi fac carte de vizita? Moca???
„Tinerii din intreaga lume cauta astazi descoperiri, legaturi, incurajand personalizarea si multiculturalizarea. De fiecare data cand o sticla de Pepsi va fi cumparata in orice colt al lumii, consumatorii nostri vor incepe o calatorie a descoperirilor, a noilor tehnologii digitale. Punctul de pornire al acestei calatorii va fi noul design al ambalajului”.
Ba taticu’, mie-mi place de voi ca va pasa de tineri si mai ales de cautarile lor. Adica, uite, intro tara-n care invatamantu’ a dat chix cu reforma, voi v-ati simtit datori sa staruiti si sa aprofundati aceasta necesitate stringenta. Propun ca soarta tinerilor sa cada de-acum in mainile pepsi. Vopsiti scolile in albastru!. Instituiti materia pepsi, predata de 3 ori pe saptamana de catre cadre abilitate si scolite in centrele profesionale pepsi! Trainerii vostri creativi vor deveni mentorii creaturilor noastre! Sa fie pepsi, dom’le! Sa nu se opreasca aici! Puteti mai mult! Avem nevoie de studii superioare pepsi pentru a ajunge sa stapanim pe deplin mentalitatea pepsi, si daca dorim cumva sa o aprofundam, e musai necesar un master pepsi! Va rooog!
Articolul e insotit de o fotografie, pardon de doo: una infatiseaza o doza de pepsi, si cealalta... la fel. Ma rog, la a doua scanare descoperi un tip: 30 de ani, inceput de calvitie, zambet de monalisa, si fata de... pepsi!
In continuare imi concentrez intreaga atentie pe aceasta faptura, pepsi-face, pentru ca am senzatia ca vrea sa transmita ceva... Pare atat de potrivit pentru a evidentia acest articol, pentru a reprezenta aceasta companie, poza lui vine in completarea si in sublinierea celor spuse mai sus. E genul de speaker entuziast dar cu masura, zambaret dar serios, obosit si suferind de logoree. Oare ce e in mintea lui cand face lucrul acesta? Oare gandeste pepsi? Are urechile usor decolate de parca ar tanji toata ziua dupa un cantecel proaspat si inofensiv „pepsi-pepsi-trla-la-laaa”... Narile sunt dilatate de parca si-ar fi introdus doua paie in ele pentru a savura prin branhii noul sortiment pepsi, din noul ambalaj prevazut cu noua grafica ce-si propune sa salveze tinerii de pretutindeni de pe nemiloasele cai ale pierzaniei... Camasa incheiata la gat, ii mascheaza probabil sigla pepsi, tatuata pe marul lui adam (pe care fie vorba intre noi si-l arata doar in team building-uri dupa doua vodci amestecate cu pepsi twist). Oare este cu adevarat fericit? Ma intreb ce-o fi-n viata lui.. in afara de pepsi. O fi casatorit? Cu o femeie? Nevasta i-o fi nascut in timpul unui workshop despre strategie si eficienta in comunicare? „Buna ziua, de la materinatea Giulesti va sun! Va anunt ca aveti o fetita cu greutatea de 3 kg.” „Da, multumesc! La revedere, deci sa continuam domnilor, cu exemplul despre care va pomeneam mai devreme ...”

Nu am putut termina articolul respectiv, intrucat m-a lovit o pepsi- viziune cu final tragic:
Se facea ca eram la mare, pe un pepsi-sezlong, sub o pepsi-umbreluta. Sorbeam cu pepsi-paiu’ o (supra)doza de pepsi. In spatele meu niste baieti bronzati si musculosi jucau footvolley, unul din jocurile pepsi. La picioarele mele, marea galgaia in valuri pepsi. Cerul era de un pepsi azuriu.
„Too much pepsi in the air”, mi-am zis cand am inceput sa vomit. Vomitam pepsi. Am incercat sa inspir adanc dar mi-am dat seama ca plamanii mei nu reuseau sa se adapteze la noua formula de aer, imbogatita cu compusi naturali pepsi. „Oare specia mea e pe cale de disparitie?!” – gandul acesta imi rodea neuronii si simteam cum atomii mei razvratiti se impotrivesc noii ordini globale si evolutiei naturale a omenirii lansate de catre pepsi.
Brusc au aparut niste tipi in costume pepsi care m-au intrebat care-i pepsi-problema mea. M-au batut apoi prieteneste pe umar si m-au asigurat ca nu trebuie sa-mi fac griji pentru ca ma aflu chiar in centrul noii lor filosofii. Ei traiesc pentru mine, ei sunt acolo doar pentru placerea mea! (pe semne faceau parte din departamentul pepsi: „specii pe cale de disparitie”) „Twist? Lemon? Light? Diet?” Dar perfuziile fura zadarnice, eu imi continuam nestingherita procesul de dezintegrare... terminasem ce era de eliminat din stomac si trecusem la sange... care era tot pepsi. Am vomitat apoi niste fiere pepsi, un ficat pepsi si la sfarsit o inima pepsi. Cu un ultim zvacnet, mi-am inaltat privirile deznadajduite spre cerul pepsi si soarele cu ochelari fumurii mi-a zambit complice, facandu-mi cu mana.
...O moarte pepsi s-a asezat pe sezlong – in timp ce eu ma tavaleam pe pepsi-nisip – m-a insfacat in saculetul ei sport, inscriptionat cu sigla pepsi si m-a depus la portile raiului pepsi...
Unde toata lumea vorbeste pe la colturi despre noul sortiment cu aroma de scortisoara si tamaie, lansat in faza beta, care va fi downloadat pe pamant chiar de Michael Jackson, cu ocazia sfarsitului lumii.

AFACEROZA GALOPANTA - UN VIRUS IN TENDINTE

... Le-am numit "mall"-ii pentru ca locul in care-si petrec cea mai mare parte a timpului este mall-ul si - intocmai ca niste molii ordinare (cu sensul de "obisnuite"!) - activitatea lor principala este scormonitul prin rafturile cu haine! Insa universul lor ideatic nu se limiteaza intre esprit si mango! Ntzzzz! Ele pot si sunt mult mai mult de-atat si nu e cazul sa le subestimati valoarea! Caci:

Fie ca rasfoiesc absorbite noua brosura avon sau completeaza integrame la ghiseu’ de taxe si impozite al primariei din vale, fie ca-s mari pr-iste in viata sau onlainaritze de top care “conduc” ditamai site-urile inzorzonate cu briz-briz-uri, fluturasi si campanii, gen: “cum sa fii femeie”, basca mai au si bloage pe care-si astern seara de seara cu vadita frustrare si inexplicabila laudarosenie, intamplari banale din vietile lor plicticoase (dar… atat de “urbane”, tooo!), asa-zisele domnite cu aere inchipuite de trend-setter-itze ale neamului, s-au gandit ele mai bine, cum ca stofa cumparata de la zara e aidoma aleia de biznisuman… si ca niste mall-ii cosmopolite ce sunt, au trecut la fapte!
Si si-au deschis micutele, buticuri onlain, chiar pe propriile bloage (cred ca din lipsa de inspiratie, saracele). Si cica, gata, s-au lansat in afaceri cu haine. Adica isi vand propriile vestminte! …Si ca niste fashion icon-uri, ce se cred, si-au numit colectiile de sh-uri: Vintage! Sau retro! Sau glamour! Jeez…
In continuare, va prezint cateva mostre:
Priviti aceste "ghetute" ,asa cum le numeste posesoarea lor!

Sau acesti "pantofiori" :

Sau poate acesti "sabotei" :


Sau acesti "papucei":

Pa-pu-cei?! Pan-to-fiori?! Sa-bo-tei?! Ghe-tu-te?! Botinele lui Guliver chiar exista!!! Deci.. exista femei care poarta 39, 39,5, 40!
“Iubito ce faci de trei ore in baie??”
“Ma spal pe picioare, Corazon!”

Dar ce ma inspaimanta cel mai mult este faptul ca ele isi vand incaltamintea… Adica, ce sa intelegem: ca le-au ramas mici ??? Next!

domnisoara glamoure vinde un "plovar"

Ok, m-am prins: Vrem sa parem stylish da’ suntem putin analfabetish….da’, ce conteaza, cata vreme stralucim?!
Poate tineti sa fiti milostivi cu micuta… poate credeti c-a fost doar o scapare… Ei bine, dupa ce-i veti citi profilul, va veti schimba parerea: N-a fost o scapare! Asa scrie ea! Ca o analfabeta! But… she’s so glamorous!

Next:
domnisoara lally vinde un "maieu - marimea S"

Fata mea, revino-ti! Aia nu are cum sa fie marimea S, poate S.O.S. – Salvati balenele cu cocoasa! S port eu!!! Si... crede-ma, dac-as arata asa… m-as ascunde in inima padurii si-as manca numai ierburi si radacinoase cu efect laxativ!
Cica: „Sunt o persoana mereu in cautare de nou si care adora aspectul frumos al unei femei,si dupa parerea mea,uneori hainele il fac pe om!” … Cam asa se descrie contesa lally in rubrica „profil”…. Draga mea, tot de aspectul frumos al unei femei, tine si …. Silueta! Asa ca pune mana si slabeste, caci in cazul tau nu se potriveste zicala: „haina il face pe om”!

Curiosi sa vedeti cum arata cea de-a doua jumatate a corpului??

Pai nici nu cred c-ar putea fi pozata in intregime...

O alta reprezentanta a generatiei McDo :

...Are doar 18 ani "mititica"!
Nu am nimic cu tine, daca nu-ti place sportul, daca nu te poti abtine de la dulciuri si poate chiar mancatul e singura ta placere insa…. Nu te minti singura! Cum pot fi acesti jeansi marimea S-M?!

M-am uitat si in profilul ei (ma roade curiozitatea cand vine vorba de ciudatenii). Si la fel ca precedenta e iubitoare de frumos (“ador arta frumosului, estetica in orice forma”)… Te cred dar in cazul formei tale nu stiu daca se poate pune problema vreunei estetici!

Si iat-o si pe paris hilton in varianta autohtona

Deci: „fatoooo, mai stii autfitu’ ala da centura pe care mi l-am luat din mooool? Fatooo, am vazut unu’ si mai stralucitor, poti sa crezi?! Are dungulitze aurii laterale si cristale zvarovschi la fiecare buzunar! E d-a dreptu’ must have, daca nu mi-l iau, innebunesc!!! Si stii cum fac?! Il vand p-asta, cu ce mai scot de la orifleim, cu ce mai imi iese din rca, adun si mi-l iau, fata! Ei, zi ca nu ma duce pa mine capu’ la afaceri!

...Si ma rog, lista poate continua cu noi exemple care mai de care mai amuzante... Poate ca intr-un later edit, voi mai da o raita informativa prin buticurile lor fermecate, sa vedem care mai e street trendu' pe covoru' rosu al scarilor rulante din mall-urile patriei - aceste impozante structuri arhitectonice, aparute ca ciupercile dupa ploaia din '90 si devenite peste noapte, adevarate lacasuri de pelerinaj saptamanal.

Mai gagici, acu' pe bune, io zic sa v-apucati serios de slabit, sa faceti putina miscare (ajuta la activitatea cerebrala), poate mai si invatati pe alocuri sa scrieti si cand terminati cu update-ul, poate, cine stie... veti avea mai mult succes in afaceri!
Acum sper sa nu va fi starnit prea tare, nu de alta, da’ sunteti destul de muuuulte, poate va adunati in cine stie ce comunitate de xene razboinice (sau poate v-ati facut deja o secta, a voastra :)) si-mi veniti de hac! Ayudarmeeee por favoooor!

Libertatea pentru femei

Din categoria : «Trecea pe drum un om cu femeia lui »

Dragele mele, de curand am facut o descoperire care m-a emotionat mai tare decat ultimu’ episod din «Inima de tigan » ! Pe cand curatam cartofi intr-o noapte, de-asupra unor file de ziar, m-a izbit iluminarea fix in moalele capului si-atunci s-a produs revelatia ! Constiinta mea de femeie a facut un salt cuantic catre un nivel superior de cunoastere si intelegere a naturii umane ! Pe scurt : mi-am facut upgrade ad-hoc citind niste litere mari, viu colorate, invaluite mistic in coji de cartofi !
Un cotidian, pana nu de mult, destinat barbatilor si desigur patrupezilor lor technosexuali care testeaza, dand din coada, gadgeturi la germanos, a facut un lucru extraordinar, pentru care, in trecut, vietile erau platite cu sange : ne-a acordat dreptul la libertate !
Ei bine, de data aceasta nu s-a lasat cu revolutie, holocaust, varsare de sange, ci doar cu varsare de niscai cerneala colorata si incingerea cauciucului tipografic. Practic, publicatia respectiva ne-a inclus si pe noi, femeile, in categoria potentialilor cititori !
A, nu va ganditi ca aceasi libertate se adreseaza atat femeilor cat si barbatilor de-o potriva. Noi, femeile, avem o altfel de libertate, saptamala si intitulata foarte sugestiv: Libertatea pentru femei.
Din cuprins : avem libertatea de a gati diverse retete de mancaruri gustoase, nu pentru noi, ca suntem la dieta, ci pentru sotziorii nostri minunati. Avem libertatea de a ne citi horoscopu’ inainte pentru a sti cum sa actionam in situatiile critice cu care ne confruntam pe parcursul saptamanii. Avem libertatea de a ne decora locuinta cat mai feng shui posibil dar mai ales imposibil si desigur ni se da liber si la trucuri de frumusete! Deci : trucuri, nene! Adicaaa… hocus pocus, oglinjoara, elibereaza-ma de celulita si fa sa-mi dispara cosu' de pe nas ca vine iubitzel acasa si ma vede-n halu’ asta, ba mai miros si-a ceapa prajita combinata cu dizolvant de unghii si-s cu ratustele feng shui in oala de ciorba ca sa ne mearga bine-n dragoste, sa nu se mai uite dupa secretara aia ingrata, de care am aflat astazi in horoscop !
Salut pe-aceasta cale initiativa celor de la Libertatea si-astept cu deosebit interes sa ni se dea acces si la alte drepturi si valori umane. Pai, de ce nu, si : Adevarul pentru femei, Dreptatea pentru femei, Egalitatea pentru femei, Realitatea pentru femei ???… Ee-ei ?! Maravilloso!

Pe limba Bancpost!

... Le-or fi gasit?
Ca mai toate bancile care se respecta, cu standarde de recrutare ridicate si criterii de selectie riguroase si - desigur - precis definite (ca d-aia n-au angajat o scursura ca mine), Bancpost cauta varfuri, dom’le!
Ca mai toate bancile, ale caror linii de customer support ori nu-s functionale, ori is angajatii plecati in pauza de masa sau cea de dupa-masa, ori implemeteaza politici de « cum sa raspunzi prompt nevoilor clientilor », ori se afla in permanenta sedinta de reevaluare a strategiilor de formare a noilor angajati, Bancpost cauta oameni dinamici, performanti, eficienti, entuziasti, si cu client oriented attitude! Numai ca, citind anuntul de fata, eventualii ofertanti deduc implicit ca amplitudinea varfurilor cautate nu trebuie sa depaseasca nivelul deficitar al comunicarii – vezi nostre, ba din contra : trebuie sa-l inteleaga si pe parcurs sa si-l insuseasca, daca-si doresc cu-adevarat sa se integreze-n cultura organizationala…
Altfel, indiferent de distributia-n cadru’ institutiei (vezi teller, ofiter servicii clienti, ofiter vanzari credite), « varfurile » trebuie sa indeplineasca de la un cap la altu’ aceleasi criterii, cu alte cuvinte : oameni buni la toate… Fiindca asa e si bancpost : buna la toate !... ii mai lipseste o persoana cu reale abilitati de typing… Pssst: se-arata careva interesat?

O zi cu maci!

Astazi nu e miercuri - 28 mai, nu sunt 40 de grade-n birou, nu stau deadline-urile sa explodeze precum booby traps-urile-n jungla vietnameza, nu e nici fum de tigara sa-l tai cu cutitul, nu loveste nimeni cu pumnii-n tastatura, nu zboara nici un obiect contondent in (si nici dinspre) directia ta!

Sssst! Astazi te plimbi! Pe camp. Ti-ai lasat acte, papuci, geanta si mobil in vagonu' marfarului din care tocmai ai sarit ... In fata ta drumul s-a deschis in rosu-aprins ca un rasarit, te prelingi hai-hui prin cerul verde crud, asculti dansul soptit al firelor de iarba, simti mirosul fanului prin toti porii, iti infasori la incheietura mainii o papadie si noua ta bratara e mai frumoasa decat orice bijuterie... pentru ca azi e doar o zi cu maci! Si daca nu ma crezi... convinge-te !
Am ramas cu privirea fermecata si m-a cuprins un tainic dor de duca… Imi vine sa-mi iau campii, si pentru ca nu pot, i-am imprumutat putin p-ai lui Viorel: maci sau flori de musetel? Here’s a deep question for my summer kind of mood… am optat deocamdata pentru o portie zdravana de musetel, insa maine pe desktop, printre doc-urile si mp3-urile neprietenoase promit solemn sa rasara triumfatorii maci rosii!

… soooomewhere ooover the rainbooow, skies are bluuuue…